Festivalul George Enescu 2025 a început duminică, 24 august, și aduce la București și în alte orașe din România orchestre de renume, soliști și dirijori apreciați pe cele mai mari scene ale lumii.
     Aflat la cea de-a 27-a ediție, festivalul are loc între 24 august și 21 septembrie 2025. Anul acesta celebrează 70 de ani de la moartea lui George Enescu, compozitor, violonist și dirijor de geniu – care a dus numele României pe cele mai mari scene ale lumii.

          Festivalul are ca temă „Aniversări / Celebrations”.
     Directorul artistic al festivalului, Cristian Măcelaru, propune o ediție 2025 care reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și concerte ale unor opere rare. La festival vor avea loc peste 100 de concerte și vor veni 4.000 de artiști invitați.
     „Dorința mea este să creăm un festival unicat nu doar în România, ci un festival unicat în lume, cu cât mai multe lucruri noi și experiențe inovatoare pentru publicul care vine la Festivalul Enescu”, spune Cristian Măcelaru.
     În timpul festivalului, artiștii vor interpreta 45 de creații enesciene, zeci de capodopere clasice, lucrări contemporane și premiere absolute.
     De asemenea, programul festivalului oferă o panoramă a repertoriului simfonic intrat în canoanele universale:
          Ludwig van Beethoven este omniprezent, cu Missa solemnis, Simfoniile și concertele pentru pian și vioară;
          Gustav Mahler va răsuna prin Simfoniile nr. 2 Învierea și nr. 5, în interpretări semnate de Paavo Järvi cu Orchestra Tonhalle din Zürich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra;
     Publicul va putea asculta: Simfonia nr. 9 de Bruckner, Simfonia fantastică de Berlioz, Șeherazada de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Dvořák, Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev – Simfonia nr. 1 în re major, op. 25, supranumită Clasica, suita Peer Gynt nr. 1, op. 46 de Edvard Grieg etc.
Atât la Sala Palatului, cât și la Ateneul Român, vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX:
     Memorial de Anatol Vieru sau Concertul în Fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare ce aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, la granița dintre clasic și jazz.
     Nu vor lipsi compoziții consacrate: Igor Stravinski – suita Pasărea de foc, Aram Haciaturian Concertul pentru vioară și orchestră în re minor, Zbigniew Preisner, cu emoționantul Requiem for My Friend, Claude Debussy și Luciano Berio, cu lucrările lor esențiale ce subliniază rafinamentul și modernitatea expresiei muzicale.
     De asemenea, programul festivalului cuprinde: Tōru Takemitsu, cu introspectivul Recviem pentru orchestră de coarde, Edward Elgar – Enigma Variations, William Walton – cu lucrarea vocal-simfonică Belshazzar’s Feast, Camille Saint-Saëns – Concertul pentru pian nr. 5 Egipteanul, Paul Constantinescu – Simfonia nr.1 și Jean Sibelius – Simfonia nr. 1.

          Spectacole de teatru, operă și balet

     La Opera Națională București vor fi spectacole dedicate operei și baletului.
     Printre acestea se numără impresionanta operă în concert Fin de partie de György Kurtág, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, L’Heure espagnole de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gábor.
     Vor fi și premiere precum cea de pe 14 septembrie, când Lady Macbeth din Mțensk de Dmitri Șostakovici va fi prezentată în premieră în România într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.
     Pe 7 septembrie, la Sala Radio, publicul va putea asista la capodopera mozartiană Flautul fermecat într-o lectură regizată de Romain Gilbert și dirijată de Tarmo Peltokoski.
     În această secțiune lirică se înscrie și Daphnis și Chloé, M. 57 de Maurice Ravel – o lucrare de o rară frumusețe orchestrală, interpretată de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, cu regie multimedia de Nona Ciobanu și material coregrafic de Gigi Căciuleanu.
     În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții de la Ateneul Român, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, Il trionfo della fama de Francesco Bartolomeo Conti.
     De asemenea, tot în seria Concertelor de la miezul nopții vor avea loc reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.

    În perioada 7–8 aprilie 2025, doamna Natalia-Elena Intotero, Ministrul Culturii, a participat la Reuniunea informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Varșovia, în cadrul Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.
    Reuniunea a oferit un cadru propice pentru dialogul deschis între miniștrii culturii din statele membre, cu accent pe rolul esențial al culturii în consolidarea identității europene și în abordarea provocărilor actuale. Printre temele discutate s-au numărat sprijinirea tinerilor artiști, protejarea patrimoniului cultural și elaborarea unui nou cadru strategic pentru politicile culturale europene, cunoscut sub denumirea de „Busola Culturală”.
    În intervenția sa, ministrul Natalia-Elena Intotero a pledat pentru ca „Busola Culturală” să includă principii fundamentale precum:

• protejarea patrimoniului cultural;
• finanțarea echitabilă și sprijinirea noilor generații de creatori;
• facilitarea accesului tinerilor la cultură;
• utilizarea tehnologiilor emergente – inclusiv inteligența artificială – în beneficiul culturii.

    De asemenea, doamna ministru a reiterat angajamentul României pentru sprijinirea tinerilor artiști și profesioniști din domeniul cultural și creativ, prin programe precum AFCN, rezidențe artistice, facilități fiscale și dezvoltarea infrastructurii culturale.
    Ministrul Culturii a evidențiat importanța culturii ca pilon de reziliență și coeziune europeană, în contextul geopolitic actual, precum și necesitatea unor politici integrate pentru protejarea patrimoniului în fața dezastrelor naturale și a conflictelor armate. În acest sens, a fost reiterată propunerea României privind crearea unui Fond European pentru Patrimoniul Cultural.
    De asemenea, un model de bune practici a fost considerat programul Start-Up Nation, care oferă finanțare nerambursabilă pentru antreprenorii din sectoarele culturale și creative, prin care România încurajează tinerii creativi să-și dezvolte propriile inițiative.
    Agenda a mai inclus sesiuni de lucru tematice, o prezentare privind experiența Ucrainei în protejarea patrimoniului său național, precum și discuții privind viitorul programului „Europa Creativă” după anul 2027.
    Ca urmare a intervenției României privind jaful obiectelor de tezaur dacic de la Muzeul Drents din Assen, partea olandeză a reacționat prompt, exprimând sprijin deplin pentru autoritățile române și angajamentul de a continua toate demersurile necesare pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu național.
    Participarea delegației române la această reuniune a reafirmat rolul activ al României în definirea politicilor europene din domeniul culturii și a oferit un prilej important de promovare a priorităților naționale privind sprijinirea creativității, diversității culturale și protejarea patrimoniului.

    Pe 15 ianuarie, în România este celebrată Ziua Culturii Naționale. Cu această ocazie, în București și în mai multe orașe din țară se organizează o serie de evenimente culturale românești, printre care spectacole, conferințe și dezbateri. De asemenea, mai multe muzee vor avea acces gratuit pentru public în această zi.
    Ministerul Culturii vă invită, începând cu data de 15 ianuarie, să vizitați muzeele aflate în subordinea sa, care vor sărbători Ziua Culturii Naționale. Activitățile includ spectacole, concerte, expoziții, proiecții de film, tururi ghidate și proiecte educaționale, desfășurate atât fizic, cât și online, pentru a asigura accesul unui public cât mai larg. Cu acest prilej, accesul în mai multe muzee va fi gratuit, iar vizitatorii vor putea explora expoziții tematice dedicate contribuției culturale românești. De asemenea, opera poetului național Mihai Eminescu, simbol al identității culturale, va fi evidențiată prin recitaluri, spectacole de teatru și expoziții. Manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale vor include dezbateri și conferințe în cadrul cărora experți din diverse domenii culturale vor discuta despre importanța promovării și conservării patrimoniului cultural. Spectacolele de teatru și dans, recitalurile de poezie și concertele vor aduce pe scenă artiști consacrați, dar și tinere talente, oferind publicului o paletă variată de experiențe artistice.

    Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat luni, că intenţionează să se implice într-un dialog cu reprezentanţi ai companiei Louis Vuitton pentru recunoaşterea valorii patrimoniale şi culturale a pieselor tradiţionale româneşti.
    Precizarea vine în contextul sesizării de către comunitatea online La Blouse roumaine privind folosirea de către casa de modă Louis Vuitton a unei cămăşi inspirate de cea tradiţională din Mărginimea Sibiului.
    "În contextul discuţiilor din spaţiul public, cu referire la preluarea de către compania Louis Vuitton a modelului iei cu şinoare, specifică zonei Sibiului, vă pot spune că intenţionez să mă implic într-un dialog cu reprezentanţi ai companiei, pentru recunoaşterea valorii patrimoniale şi culturale a pieselor tradiţionale româneşti. Voi reveni cu mai multe detalii, în zilele următoare; vă pot spune însă că abordarea va fi una în spiritul obţinerii recunoaşterii la nivel internaţional a valorii inestimabile a tradiţiei româneşti şi a transpunerii acestui 'incident' într-o oportunitate pentru a face cunoscută ia/cămaşa românească tradiţională, la nivel internaţional", a afirmat ministrul Culturii.
    Raluca Turcan a subliniat că "preocuparea Ministerului Culturii pentru protejarea elementelor identitare culturale şi patrimoniale este una prioritară. În prezent, analizăm protecţia indicaţiilor geografice pentru produsele artizanale şi industriale, cât şi propuneri de acte normative menite a oferi o piaţă de desfacere, constantă şi continuă, pentru produsele tradiţionale, prin stabilirea unui procent din fondul destinat achiziţionării produselor pentru protocol, de către instituţiile statului, dedicat produselor tradiţionale", a punctat ministrul Culturii.

Maraton de teatru în București, în perioada
28 septembrie – 6 octombrie 2023

    Duminică, 27 august 2023, a început ediția cu numărul XXVI, a Festivalului internațional de muzică clasică George Enescu. Timp de aproape o lună, până duminică, 24 septembrie 2023, Bucureștiul devine o mare capitală a civilizației europene.
Timp de 29 de zile, pe scenele de la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Auditorium și Teatrul Odeon vor urca peste 3500 de artiști invitați, în cadrul a 90 de concerte susținute la București. 51 de orchestre din 16 țări, 150 de soliști și peste 60 de dirijori vor participa la cel mai important eveniment artistic pe care îl oferă România întregii lumi.
Tema ediției din acest an, ”Generozitate prin muzică”, exprimă valorile fundamentale ale compozitorului George Enescu, duce cu gândul la Premiul Național George Enescu, inițiat în 1913 de compozitorul român, și descrie noile abordări în domeniul implicării sociale, educației, formării, incluziunii și contribuției în comunitate, specifice acestui impresionant eveniment artistic.